zvonire
- ZVONÍRE, zvoniri, s.f. Faptul de a (se) zvoni. – V. zvoni.
- Ortografie: zvoníre s. f., g.-d. art. zvonírii; pl. zvoníri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
