vrere
- VRÉRE, vreri, s.f. Faptul de a vrea. 1. Voință (1) 2. Hotărâre, decizie. 3. Dorință; poftă, placere. 4. Intenție, scop. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. – V. vrea.
- Sinonime: VRÉRE s. 1. v. încuviințare. 2. v. poftă. 3. v. voință.
- Antonime: Vrere – nevrere
- Ortografie: vrére s. f., g.-d. art. vrérii; pl. vreri
Exemple pentru vrere
- Sonetul 133
O, inimă lipsită de rușine,
Ce mă rănești și-mi întristezi amicul!
Nu ți-e de ajuns că mă căznești pe mine,
De ce-l faci rob și îi întuneci chipul?
Ochiul tău crud gândirea-mi fascinează
Și-al meu amic își pierde a sa vrere;
Tu m-ai lăsat, el mă abandonează,
Renunț și eu la mine; ce durere..
Din pieptul tău fă temniță regească
Inima mea s-o ții în chezășie;
De-acolo însă ea o să-l păzească
Ca să nu-mi dai pedeapsă aspră mie.
Dar o s-o faci, că-s subjugat de tine
Și sunt al tău cu tot ce e în mine. (William Shakespeare)
» mai multe citate despre vrere...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia