venin
- VENÍN, (rar) veninuri, s.n. 1. Substanță toxică secretată de glandele unor animale (șerpi, insecte sau arahnide) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare, ori preparată de om (din plante otrăvitoare). ♦ Fig. Răutate; dușmănie. 2. (Anat.; pop.) Fiere; fig. supărare, mâhnire, necaz; furie. ◊ Expr. A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău. A pune (cuiva) venin la inimă = a face ca cineva să se supere foarte tare. A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, mânia, furia față de cineva. – Lat. venenum.
- Sinonime: VENÍN s. v. bilă, fiere, otravă, puroi, rău-tate, toxicitate.
- Ortografie: venín s. n., (substanțe) pl. venínuri
Exemple pentru venin
- Animalele cu sânge rece sunt singurele care au venin. (Schopenhauer)
» mai multe citate despre venin...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia