urdar
- URDÁR, (1) urdari, s.m., (2, 3) urdare, s.n. 1. S.m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S.n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S.n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar.
- Ortografie: urdár (cioban) s. m., pl. urdári
- Ortografie: urdár (vas, unealtă) s. n., pl. urdáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia