uimire
- UIMÍRE, uimiri, s.f. Faptul de a uimi; mirare, admiraţie, emoţie profundă (şi neaşteptată); surprindere. – V. uimi.
- Sinonime: UIMÍRE s. 1. minunare, stupefiere, surprindere, uluială, uluire, (înv.) minune, uimeală. (~ cuiva în faţa unui lucru neaşteptat.) 2. consternare, perplexitate, stupefacţie, stupoare, surprindere, surpriză, uluială, uluire, (rar) consternaţie. (A avut un moment de adevărată ~.)
- Ortografie: uimíre s. f., g.-d. art. uimírii; pl. uimíri
Exemple pentru uimire
- Poezia este limbajul prin care omul îşi explorează propria uimire. (Christopher Fry)
» mai multe citate despre uimire...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia