topor
- TOPÓR, topoare, s.n. Unealtă pentru tăiat copaci, pentru despicat lemne etc., formată dintr-un corp de oțel cu tăiș la un capăt și cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare. ◊ Loc. adj. și adv. Din topor = fără finețe; grosolan, necioplit. ◊ Expr. A fi topor de oase = a avea de îndurat greutăți mari, a suferi mult. A sta cu toporul la brâu = a fi totdeauna gata de ceartă, de bătaie. – Din sl. toporu.
- Sinonime: TOPÓR s. (prin Bucov.) manea. (A tăia lemne cu ul.)
- Ortografie: topór s. n., pl. topoáre
Exemple pentru topor
- Cozile de secure,
Dar și cele de topor,
Sunt votate de pădure,
Au aviz de la popor! (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre topor...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia