temenea
- TEMENEÁ, temenele, s.f. Salut făcut după obiceiul musulman, printr-o plecăciune; ploconeală, închinăciune. ◊ Expr. A face temenele = a fi exagerat de politicos, a fi slugarnic, a se ploconi. – Din tc. temenna(h).
- Sinonime: TEMENEÁ s. v. reverență.
- Ortografie: temeneá s. f., art. temeneáua, g.-d. art. temenélei; pl. temenéle
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia