tamp
- TÂMP, -Ă, tâmpi, -e, adj. 1. (Înv. și pop.; adesea substantivat) Prost; tâmpit (1). 2. (Reg.; despre instrumente ascuțite) Cu vârful sau cu tăișul tocit, știrbit; tâmpit (2). – Din sl. tonpu. Cf. magh. t o m p a.
- Sinonime: TÂMP adj., s. v. cretin, idiot, imbecil, tâmpit.
- Sinonime: ȚÂMP s. v. coapsă.
- Antonime: Tâmp – ager, deștept, inteligent, isteț, mintios
- Ortografie: tâmp adj. m., pl. tâmpi; f. sg. tâmpă, pl. tâmpe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia