tain
- TAÍN, tainuri, s.n. 1. Porție de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor, ostașilor pământeni, subalternilor, de către domnitor sau boieri; p. gener. rație de alimente. ♦ Sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor, echivalentă cu rația lor alimentară. ♦ Provizie. 2. Porție de nutreț care se dă animalelor într-o anumită perioadă de timp. 3. Parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărțeli etc. – Din tc. tayin.
- Sinonime: TAÍN s. v. aliment, cotă-parte, cotitate, hrană, mâncare, porție, rație.
- Ortografie: taín s. n., pl. taínuri
Exemple pentru tain
- Floare de crin
Pe ramul vremii când ai răsărit
Zadarnic te-ai voit neînsemnată,
Miresme ca de rai s-au răspândit
Din taina firii tale-nveșmântată.
Aduni în cupă roua de pe cer
În candelă frumos mirositoare
Și se topește gândul efemer
În zori de zi, de doru-ți, dragă floare.
În straiul pur ghicesc podoabe noi,
Dai gâzelor tain în miez de zi,
Când stau pe sânul tău și cântă-apoi
Sfioase lieduri mugurilor vii.
Pe ramul vremii iar ai înflorit
Și ți-ai deschis corola ne-ntinată,
Miresme ca de rai, fără sfârșit,
S-au răspândit din mantia-ți curată.
Iar de pe ram de ai plecat, am strâns
Duios, șirag de mici mărgăritare,
E bucuria-nghiocată-n plâns
C-apari și-n primăvara următoare. (Gabriela Gențiana Groza)
» mai multe citate despre tain...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia