suplinitor
- SUPLINITÓR, -OÁRE, suplinitori, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care suplinește (1) într-o funcție, într-o muncă. 2. S.m. și f. Cadru didactic care nu e titularizat. – Suplini + suf. -tor.
- Sinonime: SUPLINITÓR s., adj. înlocuitor, (înv.) supleant. (Și-a găsit un ~ la catedră.)
- Ortografie: suplinitór adj. m., s. m. (sil. -pli-), pl. suplinitóri; f. sg. și pl. suplinitoáre, g.-d. sg. art. suplinitoárei
Exemple pentru suplinitor
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia