suplini
- SUPLINÍ, suplinesc, vb. IV. Tranz. 1. A înlocui pe cineva (temporar) în funcții sau în obligații, a ține locul. ♦ A ține loc de ceva. 2. A adăuga ceva ce lipsește; a împlini, a completa o lipsă. – Din it. supplire (după plin).
- Sinonime: SUPLINÍ vb. a înlocui. (Pe timpul cât m-a ~ la catedră.)
- Ortografie: supliní vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. suplinésc, imperf. 3 sg. suplineá; conj. prez. 3 sg. și pl. suplineáscă
Exemple pentru suplini
- Două căi se deschid în fața bărbatului și a femeii: ferocitatea și indiferența. Totul ne arată că o vor alege pe cea de-a doua, că nu va avea loc, între ei, nicio lămurire a lucrurilor și nicio despărțire, că vor continua să se tot îndepărteze unul de celălalt, că pederastia și onanismul, propuse de școli și de temple, vor cuprinde mulțimile, că o sumă de vicii desființate vor fi puse din nou în vigoare și că se va recurge la procedee științifice pentru a suplini randamentul spasmului și blestemul cuplului. (Emil Cioran)
» mai multe citate despre suplini...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia