supletiv
- SUPLETÍV, -Ă, supletivi, -e, adj. 1. (Despre forme gramaticale) Care completează, care întregește ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt. 2. (Despre o normă legală) Care se aplică în măsura în care părțile nu stabilesc altfel prin actele juridice pe care le încheie; facultativ. – Din fr. supplétif.
- Sinonime: SUPLETÍV adj. (JUR.) facultativ. (O normă legală ~.)
- Ortografie: supletív adj. m. (sil. -ple-), pl. supletívi; f. sg. supletívă, pl. supletíve
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia