dictionar roman englez

strugure


  1. STRÚGURE, struguri, s.m. Fructul viţei de vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii-ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, şi cu fructul o bacă mică, roşie, comestibilă (Arctostaphylos uva ursi). [Var.: (pop.) strúgur s.m.] – Et. nec.
  2. Sinonime: STRÚGURE s. (BOT.) 1. ciorchine, (prin Ban.) scălan. (A mâncat un ~ cam acrişor.) 2. (Mold. şi Bucov.) poamă, (înv.) auă. (Vin din ~.) 3. stru-gurii-ursului (Arctostaphylos uvaursi) = (reg.) sărbezele (pl.); struguri-negri (Ribes nigrum) = (reg.) smorodin, coacăz negru.
  3. Ortografie: strúgure s. m., art. strúgurele; pl. strúguri
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=strugure

Exemple pentru strugure

  • Couldn't connect to MySQL
Contact | Noutăţi | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro