stins
- STINS1 s.n. Stingere. – V. stinge.
- STINS2, -Ă, stinşi, -se, adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi, privire etc.) Lipsit de strălucire, de vioiciune. 3. (Despre sunete, glas etc.) Lipsit de sonoritate, de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid, şters. 5. Dispărut, mort. 6. (Jur.; despre obligaţii, acţiuni penale, privilegii etc.) Care a încetat, care nu mai are curs, care şi-a pierdut puterea juridică. 7. (Despre reflexe condiţionate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condiţional n-a mai fost însoţit de excitantul necondiţional corespunzător. 8. (În sintagma) Var stins = pastă vâscoasă, albă, obţinută prin reacţia dintre piatra de var arsă şi apă (cu numeroase folosiri în construcţie). – V. stinge.
- Sinonime: STINS adj. v. ruinat, sărăcit, scăpătat.
- Sinonime: STINS adj. 1. înăbuşit. (Un incendiu ~.) 2. v. estom-pat. 3. v. difuz. 4. v. slab. 5. v. înăbuşit. 6. v. încet. 7. v. prescris.
- Antonime: Stins – aprins
- Ortografie: stins s. n.
Exemple pentru stins
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia