stima
- STIMÁ, stimez, vb. I. Tranz. şi refl. recipr. A avea stimă, consideraţie pentru cineva sau ceva; a (se) respecta, a (se) cinsti. – Din it. stimare. Cf. fr. e s t i m e r.
- STÍMĂ, stime, s.f. Sentiment de preţuire (plină de respect) determinat de meritele sau de calităţile cuiva sau a ceva; consideraţie, respect, p. ext. atitudine respectuoasă. ◊ Expr. Cu toată stima sau cu stimă, formulă de politeţe folosită, de obicei, la încheierea unei scrisori. – Din it. stima. Cf. fr. e s t i m e.
- ŞTÍMĂ1, ştime, s.f. Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. – Din ngr. shíma.
- ŞTÍMĂ2, ştime, s.f. Partea care revine fiecăruia dintre interpreţii unei bucăţi muzicale şi care se extrage, separat, din partitura generală. – Din germ. Stimme.
- Sinonime: STÍMĂ s. 1. v. apreciere. 2. v. admiraţie. 3. v. au-toritate.
- Sinonime: STIMÁ vb. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a preţui, a respecta, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (Toţi îl ~ în mod sincer.)
- Antonime: Stimă – nerespect
- Ortografie: stimá vb., ind. prez. 1 sg. stiméz, 3 sg. şi pl. stimeáză
- Ortografie: stímă s. f., g.-d. art. stímei; pl. stíme
- Ortografie: ştímă (mit., muz.) s. f., g.-d. art. ştímei; pl. ştíme
Exemple pentru stima
- Degas merită ca numele lui să fie trecut pe frontispiciul templului artei. Stimă pentru el, stimă absolută. (Odilon Redon)
» mai multe citate despre stima...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia