spurcare
- SPURCÁRE s.f. Acțiunea de a (se) spurca; murdărire; fig. profanare, pângărire. – V. spurca.
- Sinonime: SPURCÁRE s. v. batjocorire, compromitere, dezonorare, necinstire, terfelire.
- Sinonime: SPURCÁRE s. 1. v. pângărire. 2. v. profanare.
- Ortografie: spurcáre s. f., g.-d. art. spurcării; pl. spurcări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
