singuratic
- SINGURÁTIC, -Ă, singuratici, -ce, adj. 1. (Despre oameni) Care trăiește departe de alte persoane, izolat de societate; retras, singur (1); (despre manifestările oamenilor) propriu, caracteristic pentru un om singuratic (1), de om singuratic. ♦ (Despre acțiuni omenești) Care este făcut în singurătate, fără să fie știut de cineva, tainic. ♦ (Rar) Unic, singur (3); izolat, singular (2). 2. (Despre lucruri, așezări omenești etc.) Care este izolat, care este departe de alte așezări omenești etc.; solitar; p. ext. liniștit. O căsuță singuratică. 3. (Gram.; înv.; și substantivat, n.) Singular (1). [Var.: singurátec, -ă adj.] – Singur + suf. -atic.
- Sinonime: SINGURÁTIC adj. v. singur, unic.
- Sinonime: SINGURÁTIC adj., s. v. singular.
- Sinonime: SINGURÁTIC s. v. solitar.
- Sinonime: SINGURÁTIC adj. 1. v. retras. 2. v. răzleț. 3. v. dosnic.
- Antonime: Singuratic – nesolitar, nesinguratic
- Ortografie: singurátic adj. m., pl. singurátici; f. sg. singurátică, pl. singurátice
Exemple pentru singuratic
- Nici un om nu atrage mai mult multimile decat acela care traieste singuratic. (Giovanni Papini)
» mai multe citate despre singuratic...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia