dictionar roman englez

sfincter


  1. SFÍNCTER, sfinctere, s.n. Mușchi inelar care înconjură un orificiu natural, reglându-i deschiderea în funcție de gradul de contracție sau de relaxare. – Din fr., lat. sphincter.
  2. Ortografie: sfíncter s. n. (sil. sfinc-), pl. sfínctere
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro