scafă
- SCÁFĂ, scafe, s.f. 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. (Arhit.) Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din ngr. skáfi.
- Sinonime: SCÁFĂ s. v. albie, carapace, căpățână, ceaș-că, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scă-fârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, țeastă, țest, vad.
- Sinonime: SCÁFĂ s. 1. v. căuș. 2. găvan. (~ în care se pun bucatele.)
- Ortografie: scáfă s. f., g.-d. art. scáfei; pl. scáfe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia