sanctitate
- SANCTITÁTE, sanctități, s.f. Sfințenie. ♦ (Urmat de un pronume posesiv) Titlu dat patriarhilor ortodocși și papilor. – Din lat. sanctitas, -atis.
- Sinonime: SANCTITÁTE s. v. sfințenie.
- Ortografie: sanctitáte s. f. (sil. sanc-), g.-d. art. sanctității
Exemple pentru sanctitate
- Unui defăimător din afara Țării
Trist cartofor, tu, monument de ură
satyr drapat în giulgiu vișiniu
cum vii să faci tu ordine-n cultură
mai bine-ai vinde nasturi și rachiu
mici echimoze-s ochii tăi de fiară
rînjești ca rîia, hoț, cu colții răi
mefiboșet gîngav și fără țară
răufăcător ești tu, cu toți ai tăi
te-ai lăcomit din plin, aveai de toate
stăteai pe roze-n caldul tău bîrlog
și totuși, te mînca în fund și-n coate
și ai sărit la creastă, pintenog
să răstignești o nouă sanctitate
la care eu, de-un secol, mă tot rog!... (Corneliu Vadim Tudor)
» mai multe citate despre sanctitate...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia