rindea
- RINDEÁ, rindele, s.f. Unealtă compusă dintr-unul sau mai multe cuțite fixate cu ajutorul unor pene într-un corp de lemn, cu care se execută, manual sau mecanizat, netezirea și fasonarea pieselor de lemn prin așchiere. ◊ Loc. vb. A da la rindea = a prelucra cu rindeaua; a gelui, a rindelui. ♦ Unealtă folosită la netezirea unor piese făcute dintr-un metal sau dintr-un aliaj moale. [Var.: (reg.) rândeá s.f.] – Din tc. rende.
- Sinonime: RINDEÁ s. (TEHN.) (pop.) fățuitor, (înv. și reg.) teșcherea, (reg.) strujniță. (A da o scândură la ~.)
- Ortografie: rindeá s. f., art. rindeáua, g.-d. art. rindélei; pl. rindéle
Exemple pentru rindea
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia