refeca
- REFECÁ, reféc, vb. I. Tranz. 1. A coase un refec. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – Cf. lat. r e f r i c a r e.
- Sinonime: REFECÁ vb. v. tivi.
- Ortografie: refecá vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. și pl. refécă
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia