pustnicie
- PUSTNICÍE s.f. Viață, stare de pustnic; sihăstrie. ♦ Fig. Viață retrasă și aspră pe care o duce cineva. [Var.: pusnicíe s.f.] – Pustnic + suf. -ie.
- Sinonime: PUSTNICÍE s. ascetism, asceză, schimnicie, sihăstrie, (rar) schimnicit.
- Ortografie: pustnicíe s. f., art. pustnicía, g.-d. pustnicíi, art. pastnicíei
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
