pustietate
- PUSTIETÁTE, pustietăți, s.f. 1. Regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni). ♦ Loc izolat, puțin umblat. 2. Singurătate, izolare. [Pr.: -ti-e-] – Pustiu + suf. -ătate.
- Sinonime: PUSTIETÁTE s. 1. v. deșert. 2. pustiu, sălbăticie, (rar) sălbătăciune, (înv.) sălbătăcime. (~ locurilor.) 3. singurătate, (fig.) sihăstrie. (Era o ~ totală.)
- Ortografie: pustietáte s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. pustietății; (locuri) pl. pustietăți
Exemple pentru pustietate
- Ce pustietate! Nu găsești nicăieri măcar un obstacol. (Pavle Kovacevic)
» mai multe citate despre pustietate...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
