prodig
- PRODÍG, -Ă, prodigi, -ge, adj. (Livr.) Risipitor, cheltuitor. – Din fr. prodigue, lat. prodigus.
- Sinonime: PRODÍG adj., s. v. cheltuitor, risipitor.
- Ortografie: prodíg adj. m., pl. prodígi; f. sg. prodígă, pl. prodíge
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
