pristol
- PRISTÓL, pristoluri, s.n. Masă din mijlocul altarului unei biserici, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener. altar. [Var.: (înv. și reg.) prestól, prastól s.n.] – Din sl. prestolu.
- Sinonime: PRISTÓL s. v. altar.
- Ortografie: pristól s. n., pl. pristóluri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
