pricinuitor
- PRICINUITÓR, -OÁRE, pricinuitori, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S.m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.
- Sinonime: PRICINUITÓR adj. producător, provocator. (Cauză oare de tulburări.)
- Sinonime: PRICINUITÓR s. v. autor, făptaș, făptuitor.
- Ortografie: pricinuitór adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. pricinuitóri; f. sg. și pl. pricinuitoáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
