precipitat

PRECIPITÁT¹, precipitate, s.n. Substanţă solidă care se separă dintr-o soluţie prin precipitare. – Din fr. précipité.

PRECIPITÁT², -Ă, precipitaţi, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care se produce sau acţionează în mare grabă, cu repeziciune; grăbit, zorit. 2. (Despre substanţe solide dizolvate într-un lichid) Depus la fund, separat în masa soluţiei (prin precipitare). – V. precipita.

Sinonime: PRECIPITÁT adj. 1. v. iute. 2. v. vertiginos. 3. ame-ţitor, fulgerător, vertiginos. (O cădere ~.)

Telefon peste moarte
În lumea numelor străine,
Mă simt, şi eu, un străinez,
Iau telefonul lângă mine
Şi n-am ce număr să formez.

Trăiesc, fără speranţă, drama
Că neamul meu, acum, e frânt,
Mi-e dor de tata şi de mama,
Dar nu au număr, la mormânt.

De convorbiri cu ei sunt gata
şi în necunoscut mă zbat,
îi sun pe mama şi pe tata,
Dar crucea sună ocupat.

Au numere secrete parcă
Şi aparatul n-are ton,
Deodată aflu şi tresar că
Nici moartea n-are telefon.

Mi-e dor de voi, părinţi din moarte,
Cu lacrimi bine vă cuvânt,
Şi uit că aţi plecat departe
Şi n-aveţi roaming, sub pământ.

Formez un număr, oarecare,
Întreb precipitat de voi,
Dar ştiu că mort e cel ce moare
şi nu mai vine înapoi.

Şi, vai, de-atâta timp încoace,
Vă chem şi-n visuri, să v-ascult,
Dar iarba pe morminte tace,
Cu număr desfiinţat demult.

Şi, dacă o să ţinem minte,
Probabil, când o fi să mor,
Am să vă caut în morminte,
Pe-un număr de interior. (Adrian Păunescu)
» mai multe citate despre precipitat...

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia