preceptor
- PRECEPTÓR, preceptori, s.m. Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată). – V. meditator, pedagog, educator. [Acc. și: precéptor] – Din fr. précepteur, lat. praeceptor.
- Sinonime: PRECEPTÓR s. (înv.) dascăl, (livr. înv.) mentor. (~ al unui tânăr.)
- Ortografie: preceptór (educator) s. m., pl. preceptóri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia