pospai
- POSPÁI s.n. Pulbere fină de făină care se formează în timpul măcinatului şi care se depune pe pereţi şi pe toate obiectele din moară; p. gener. pulbere albă, strat subţire (mai ales de zăpadă) care acoperă un obiect. ♦ Fig. Superficialitate, spoială (dovedite în efectuarea unei munci). – Din ngr. paspáli, scr. paspalj.
- POSPĂÍ, pospăiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subţire (de pospai); a aşterne un strat subţire; a presăra. ♦ Fig. A face un lucru de mântuială, superficial. – Din sl. posypati.
- Sinonime: POSPÁI s. (reg.) ometiţă, (prin Ban.) ştiup. (~ de făină, la moară.)
- Sinonime: POSPÁI s. v. piscoaie, vrană.
- Ortografie: pospái s. n.
- Ortografie: pospăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pospăiésc, imperf. 3 sg. pospăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pospăiáscă
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia