porumbel
- PORUMBÉL, -EÁ, porumbei, -ele, subst., adj. I. 1. S.m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat (Columba); pasăre aparţinând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaş. ◊ Porumbel călător (sau de poştă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste şi în bună înţelegere. ◊ Compus: porumbel-râzător = guguştiuc. 2. S.f. (Reg.) Porumbiţă. II. S.m. Ştiulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză. III. 1. S.f. Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineţie, cu gust acru, astringent; porumbă1. 2. S.m. (Bot.) Porumbar1. 3. S.m. (bot.; la pl.) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care creşte prin vii şi livezi (Muscari botryoides). IV. Adj. (Reg.) Porumb (III). – Porumb + suf. -el, -ea.
- Sinonime: PORUMBÉL s. v. părul-ciutei, salbă-moale, spin, verigar.
- Sinonime: PORUMBÉL s. I. (ORNIT.) 1. (Columba) (pop.) porumb, (înv. şi reg.) porumboi, (Ban. şi Transilv.) golâmb, (Mold.) hulub. 2. porumbel gulerat v. porumbel mare; porumbel mare v. porumbel gulerat; porumbel sălbatic v. turturea. II. (BOT.) 1. v. porumbar. 2. (Muscari botryoides; la pl.) (reg.) cocoşei (pl.), ceapa-ciorii, po-rumbul-cucului.
- Ortografie: porumbél adj. m., pl. porumbéi; f. sg. porumbeá, pl. porumbéle
- Ortografie: porumbél (pasăre, plantă, ştiulete) s. m., pl. porumbéi, art. porumbéii
Exemple pentru porumbel
- Ţi-a ieşit un porumbel din gură!
- Nimeni nu vrea să fie porumbel. Fiecare se vrea vultur, adică animal de pradă. (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre porumbel...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia