polog
- POLÓG1, poloage, s.n. 1. (Pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (Reg.) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (Reg.) Iarbă bună de cosit. – Din bg., scr. polog.
- POLÓG2, poloage, s.n. 1. Țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc. 2. Țesătură fină, folosită mai ales ca draperie; perdea; p. ext. baldachin. 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă, folosită împotriva țânțarilor, a muștelor etc. – Din sl. podlogu, rus. polog.
- Sinonime: POLÓG s. v. baldachin, duium, grămadă, mănunchi, mulțime, oranist, păretar, potop, prelată, puhoi, puzderie, sume-denie, uranisc.
- Sinonime: POLÓG s. brazdă, (reg.) otcoș. (Un ~ de iarbă, de grâu.)
- Ortografie: pológ (cantitate de iarbă, țesătură, acoperitoare) s. n., pl. poloáge
Exemple pentru polog
- Vara
E atât de cald, încât
Umblă descheiat la gât
Cocostârcul Gât-sucit
Prin fânul abia cosit.
Sar lăcustele lelițe.
Cheamă niște prepelițe
Puii sprinteni din polog.
Merge soarele olog.
Doamne, că încet se mișcă!
Trică zice-n deal din trișcă.
Și-i atât de cald, încât
Umblă descheiat la gât
Cocostârcul Gât-sucit
Prin fânul abia cosit. (Marin Sorescu)
» mai multe citate despre polog...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia