polnoglasie
- POLNOGLASÍE s.f. Fenomen lingvistic caracteristic limbilor slave de est, care constă în prezența grupurilor de sunete óro', ólo', ére' între consoane, corespunzând grupurilor 'ra', 'la', 're', 'le' din vechea slavă. – Din rus. polnoglasie.
- Ortografie: polnoglasíe s. f. (sil. -gla-), art. polnoglasía, g.-d. polnoglasíi, art. polnoglasíei
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
