ploscar
- PLOSCÁR, ploscari, s.m. 1. Persoană care lucrează sau vinde ploști. 2. (În orânduirea feudală a țărilor române) Ajutor de paharnic; cupar. 3. (Reg.) Vornicel. 4. Fig. Palavragiu, flecar; ploscaș. – Ploscă + suf. -ar.
- Sinonime: PLOSCÁR s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbă-reț.
- Ortografie: ploscár s. m., pl. ploscári
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
