plici
- PLICI1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se lovește de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. – Onomatopee.
- PLICÍ2, plicesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pliciui. – Din plici1.
- Ortografie: plici interj.
- Ortografie: plicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plicésc, imperf. 3 sg. pliceá; conj. prez. 3 sg. și pl. pliceáscă
Exemple pentru plici
- Într-o gulie
Într-o gulie răzlețită,
un viermușor frivol și surmenat
vorbea cu altul mai bătrân și mai umblat.
Măi nene,
îi spunea băiatul,
simțind un vag fior de moarte,
ia spune,
oare să mai fie
acolo... undeva... departe...
și altceva... decât gulie?
La care cel bătrân stătu,
gândi o vreme
și răspunse:
Nu.
Ce ți-a venit?
De când ești tu, copil netot,
ai dat cumva de lumi secrete?
Gulie peste tot băiete!
Doar rupem dumicatu-n bot,
și-l mestecăm pe îndelete...
Și asta-i tot.
Iar clipele-au zburat șirete.
Și viermișorul cel fiivol
mușcă odată mai cu sete
și, nu știu cum... dădu în gol...
Ce-ai asta?
Ce peisaj ciudat?
Nu poate fi adevărat!
Altfel bătrânul mi-ar fi spus!
Eu merg Žnainte!
și s-a dus...
Dar, vai, deodată bietul țânc
alunecă-n derivă: plici!
Și brațe negre de furnici
l-au dus ca pradă în adânc. (Costache Ioanid)
» mai multe citate despre plici...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
