pitac
- PITÁC1, pitace, s.n. (Înv.) 1. Decret de ridicare la rang boieresc; diplomă de boierie. 2. Act oficial, poruncă scrisă; ordonanță, dispoziție. 3. Scrisoare, răvaș. – Din sl. pitaku.
- PITÁC2, pitaci, s.m. 1. Monedă austriacă de argint, care a circulat în sec. XVIII și în țările românești; monedă rusească de argint sau de aramă; (sens curent) ban de valoare mică; patașcă. 2. P. gener. Ban, monedă. [Var.: patácă s.f.] – Din rus. piatak, scr. petak.
- Sinonime: PITÁC s. 1. sfanț, sorocovăț. (Moneda rusească numită ~.) 2. patașcă. (Moneda austriacă numită ~.) 3. (BOT.) pitacu-dracului (Discina venosa) = (reg.) lămâiță, urechea-babei.
- Sinonime: PITÁC s. v. autorizație, ban, decret, dispo-ziție, franc, gologan, hotărâre, ordin, ordonanță, para, permis, plângere, poruncă, reclamație.
- Ortografie: pitác (monedă) s. m., pl. pitáci
- Ortografie: pitác (decret, scrisoare) s. n., pl. pitáce
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
