pandit
- PANDÍT, pandiți, s.m. Titlu dat savanților, învățaților etc. brahmani din India. Pandit Nehru. – Din fr. pandit.
- PÂNDÍT s.n. Faptul de a pândi; pândă. – V. pândi.
- Sinonime: PÂNDÍT s. v. pândă.
- Ortografie: pandít s. m., pl. pandíți
- Ortografie: pândít s. n.
Exemple pentru pandit
- Pion
Superb destin pentr-un pion de șah:
Întâiul pleacă-n luptă,-ntâiul moare -
Sortit a fi o piesă târâtoare
Pe tabla Marelui Maharajah!
Dar, uneori, în prag de-amurg, apare
Un biet pion finalizabil, ah,
Când regele-i pândit d-un mare crah
Și doar mujicu-acela-i stă-n salvare!
Ș-atunci, se desfășoară-ntregul front,
Uitând de regi, pentru pionul tont!
Cad, pentru el, Nebuni și Cai și Ture,
Dând rang și slavă-acelei târâture!
De-ar mai rămâne bietul rigă-n tron,
Tu hotărăști, tu - Ultimul Pion! (Tudor George)
» mai multe citate despre pandit...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia