ortac
- ORTÁC, ortaci, s.m. (Reg.) Tovarăș (de drum, de muncă etc.); camarad; p. ext. prieten. ♦ (Glumeț) Iubit, drăguț. ♦ Asociat, părtaș. – Din scr. ortak.
- Sinonime: ORTÁC s. v. amic, asociat, camarad, părtaș, prieten, tovarăș.
- Ortografie: ortác s. m., pl. ortáci
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
