orizont
- ORIZÓNT, orizonturi, s.n. 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie; limită până la care ajunge vederea noastră; zare. ◊ Orizont adevărat = cercul de intersecție a sferei cerești cu un plan perpendicular pe verticala locului și care trece prin centrul Pământului. ♦ Fig. Întindere, sferă a cunoștințelor, a unei activități intelectuale; perspectivă; capacitate, putere de înțelegere, de orientare; nivel intelectual. ◊ Loc. adj. Fără orizont = cu vederi înguste, cu concepții înapoiate. 2. (Geol.) Strat distinct din formația unui sol, care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s-a format acel sol. ♦ Strat sau ansamblu de straturi de aceeași origine, de aceeași vârstă, de aceeași rocă și având aceeași poziție geometrică în cuprinsul unui etaj. ♦ Totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în același plan orizontal. 3. (În artele plastice și în teatru) Fundal. [Var.: (înv.) orizón, orizónte s.n.] – Din lat. horizon, -ntis, ngr. orízon, germ. Horizont, it. orizzonte, fr. horizon.
- Sinonime: ORIZÓNT s. 1. zare, (astăzi rar) zariște, (pop.) poala cerului. (Se vede ceva la ~.) 2. (ASTRON.) orizont adevărat = orizont matematic; orizont matematic v. orizont adevărat. 3. v. fundal. 4. v. ci-cloramă. 5. v. strat.
- Sinonime: ORIZÓNT s. v. perspectivă.
- Ortografie: orizónt s. n., pl. orizónturi
Exemple pentru Orizont
- Învățătura trebuie să fie uneori un drum, totdeauna un orizont. (Nicolae Iorga)
» mai multe citate despre orizont...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia