orientare
- ORIENTÁRE, orientări, s.f. Acțiunea de a (se) orienta și rezultatul ei; p. ext. direcție, sens. ♦ Fig. Tendință, înclinare; convingere, concepție. [Pr.: -ri-en-] – V. orienta.
- Sinonime: ORIENTÁRE s. 1. v. îndrumare. 2. v. direcție. 3. v. concepție.
- Ortografie: orientáre s. f. (sil. -ri-en-), g.-d. art. orientării; pl. orientări
Exemple pentru orientare
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia