orchestra
- ORCHESTRÁ, orchestrez, vb. I. Tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. – Din fr. orchestrer.
- ORCHÉSTRĂ, orchestre, s.f. 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților, situată între scenă și sală, sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri într-o sală de concert sau, p. ext., în orice sală de spectacol. 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice, situat între avanscenă și gradenuri. [Var.: orhéstră s.f., (înv.) orchéstru s.n.] – Din fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra, rus. orkestr.
- Sinonime: ORCHÉSTRĂ s. (MUZ.) (pop.) muzică.
- Sinonime: ORCHESTRÁ vb. (MUZ.) a instrumenta.
- Ortografie: orchestrá vb., ind. prez. 1 sg. orchestréz, 3 sg. și pl. orchestreáză
- Ortografie: orchéstră s. f., g.-d. art. orchéstrei; pl. orchéstre
Exemple pentru orchestra
- Instrumentele din orchestră scot zgomote stridente când sunt acordate.
- Un om care vrea să conducă orchestra trebuie să se întoarcă cu spatele la mulțime. (Max Lucado)
» mai multe citate despre orchestra...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia