dictionar roman englez

opercul


  1. OPÉRCUL, opercule, s.n. Fiecare dintre plăcile osoase care acoperă deschiderea branhială la unele specii de pești. ♦ Căpăcel care astupă gura cochiliei la unii melci. – Din fr. opercule, lat. operculum.
  2. Sinonime: OPÉRCUL s. (ANAT.) (pop.) ureche. (~ la pești.)
  3. Ortografie: opércul s. n., pl. opércule
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro