• Dicţionar explicativ român
• Dicţionar explicativ englez

omenie

• Traducere "omenie" în engleză
• Explicaţii în română
• Comentarii

1. OMENÍE s.f. Complex de calităţi alese, proprii unei persoane; purtare blândă, înţelegătoare; atitudine cuviincioasă, respectuoasă. ◊ Loc. adj. De omenie = bun, cumsecade; ospitalier; cinstit. ◊ Loc. adj. şi adv. Fără (de) omenie = lipsit de onestitate; (în mod) inuman, (în mod) nemilos. Cu omenie = binevoitor, afabil, cu bunăvoinţă; (în mod) cinstit, corect. ◊ Expr. (Reg.) A învăţa (pe cineva) omenie = a pedepsi sau a certa (pe cineva) pentru a cuminţi. A şti (la) omenie sau a şti ce-i omenia = a se arăta blând şi înţelegător (faţă de cineva). ♦ Reputaţie bună; renume, cinste. – Om + suf. -ie.
2. Sinonime: OMENÍE s. umanitate, (pop. şi fam.) suflet, (înv.) omenire. (Om lipsit de ~.)
3. Antonime: Omenie – neomenie
4. Ortografie: omeníe s. f., art. omenía, g.-d. omeníi, art. omeníei

//dexonline.ro/search.php?cuv=omenie

Exemple pentru omenie

• Lăcomia pierde omenia. Care omenie?! (Victor Martin)
  » mai multe citate despre omenie...

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia