obijduitor
- OBIJDUITÓR, -OÁRE, obijduitori, -oare, s.m. și f. (Înv.) Asupritor, împilător. [Pr.: -du-i-] – Obijdui + suf. -tor.
- Ortografie: obijduitór s. m. (sil. -du-i-), pl. obijduitóri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
