neprecurmat
- NEPRECURMÁT, -Ă, neprecurmați, -te, adj. (Înv.; adesea adverbial) Neîncetat, neîntrerupt, continuu, permanent. – Ne- + precurmat.
- Sinonime: NEPRECURMÁT adj. v. continuu, etern, ne-contenit, necurmat, neîncetat, neîntre-rupt, nesfârșit, permanent, perpetuu, veșnic.
- Ortografie: neprecurmát adj. m. (sil. -pre-), pl. neprecurmáți; f. sg. neprecurmátă, pl. neprecurmáte
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
