monodie
- MONODÍE, monodii, s.f. Cântec pe o singură voce, solo sau amplificat de un ansamblu la unison sau la octavă. – Din fr. monodie.
- Ortografie: monodíe s. f. (sil. mf. mon-), art. monodía, g.-d. art. monodíei; pl. monodíi, art. monodíile
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
