dictionar roman englez

minotaur


  1. MINOTÁUR, minotauri, s.m. Monstru mitologic, înfățișat cu cap de taur și trup de om. – Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus.
  2. Ortografie: minotáur s. m., pl. minotáuri

Exemple pentru minotaur

  • Istorie
    I-a fost dat acestei vetre de sfințenii
    să rodească pâine, vinuri de rubin,
    blănuri pentru limba vânătă a iernii
    și din giuvaieruri tot cîte puțin,
    vitele au crupe ca de minotaur,
    zămislește maica prunci cu chip de zeu,
    dar acestui templu înnăscut în aur
    i-a fost dat să fie jefuit mereu!

    Potrivirea unei vitrege istorii
    la răscruci asemeni cumpenei ne-a pus,
    să vestim cu-o clipă mai devreme zorii
    șiroind din răni ca soarele-n apus.
    Inima atâtor preacinstite nații
    fără jertfa noastră ar bătea mai rar –
    tuturor le-aș spune: tălpile pupați-i
    neamului acesta brav și legendar! (Corneliu Vadim Tudor)
    » mai multe citate despre minotaur...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro