mereu
- MERÉU, -ÉIE, merei, -eie, adv., adj. I. Adv. 1. Fără răgaz, neîncetat, neîntrerupt, continuu, întruna; la intervale scurte. ♦ Din ce în ce mai mult. Se depărtează mereu. 2. (Reg.) Încet, fără grabă, domol; alene, liniștit, potolit. II. Adj. 1. (Înv. și reg.) Care se întinde unul după altul; neîntrerupt; p. ext. care se întinde până departe, întins, vast. 2. (Reg.; la pl.; despre ființe) Mulți, numeroși. – Cf. magh. m e r ö 'rigid, fix'.
- Sinonime: MERÉU adv. v. agale, alene, binișor, domol, încet, încetinel, încetișor, lin, liniștit, ușurel.
- Sinonime: MERÉU adv. 1. v. continuu. 2. v. întotdeauna. 3. v. în-truna.
- Sinonime: MERÉU adj. v. continuu, cuprinzător, degerat, etern, înghețat, întins, larg, mare, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nesfârșit, paralizat, perma-nent, perpetuu, vast, veșnic.
- Antonime: Mereu – încontinuu, nicicând, niciodată
- Ortografie: meréu adj. m., pl. meréi; f. sg. și pl. meréie (sil. -re-ie)
- Ortografie: meréu adv.
Exemple pentru mereu
- Nu-mi poți cere să ma gândesc mereu la toate!
- Copilul e mereu gata să facă pozne.
- Copilul e mereu gata să facă prostii.
- Copilul e mereu pus pe pozne.
- Copilul e mereu pus pe prostii.
- E mereu cu frica în sân.
- E mereu cu inima sarită.
- El este mereu bine îngrijit.
- Mă gâindesc mereu la el.
- Pe ea o doare mereu câte ceva, în timp ce el nu e niciodată bolnav.
- Se întreba mereu dacă nu cumva l-a jignit.
- Se întreba mereu dacă nu l-a jignit.
- Îl bătea mereu la cap să cumpere o mașină.
- Precum râul. Mereu altul și mereu același. (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre MEREU...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia