melc

MELC, melci, s.m. I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din încrengătura moluştelor, care au corpul moale, de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală, şi patru tentacule sensibile, la cap; bourel, culbec. ◊ Loc. adj. Ca melcul= a) răsucit, în spirală; b) foarte încet. ◊ Expr. A tăcea ca melcul = a nu scoate nici un cuvânt. II. P. anal. 1. Partea osoasă a labirintului urechii interne. 2. Organ sau angrenaj al unor maşini destinat să transmită, să transforme sau să utilizeze în diferite feluri mişcarea de rotaţie. 3. Prăjitură făcută din aluat încolăcit în spirală, presărat cu nucă dată prin maşină. 4. (La pl.) Şuviţe de păr răsucite în formă de ineluşe. – Et. nec.

Sinonime: MELC s. 1. (ZOOL.) gasteropod, gastropod, (pop.) bourel, culbec, (reg.) babiţă, (în jocurile de copii) codobelc. 2. (ZOOL.) melc fără casă v. limax. 3. melc membranos v. cohlee. 4. melcul lui Pascal v. cardioidă.

Bucuria e un melc ce se târăşte, în timp ce nenorocirea e un cal de curse sălbatic. (V.V. Miakovski)
» mai multe citate despre melc...

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia