dictionar roman englez

marafet


  1. MARAFÉT, marafeturi, s.n. 1. (Pop. și fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fițe. 2. (Pop. și fam.; mai ales la pl.) Podoabă (pretențioasă). ♦ Lucru mărunt, fleac. 3. (Înv.) Meșteșug, dibăcie; iscusință, pricepere, măiestrie. ♦ Procedeu, mijloc; p.ext. truc, tertip; înșelătorie, artificiu. – Din ngr. maraféti.
  2. Sinonime: MARAFÉT s. v. abilitate, capriciu, chef, des-toinicie, dexteritate, dibăcie, fandosea-lă, fantezie, fason, fiță, ingeniozitate, intrigă, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, maimuță-reală, mașinație, meserie, moft, naz, ocupație, poftă, pricepere, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șme-cherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
  3. Ortografie: marafét s. n., pl. maraféturi

Exemple pentru marafet

  • Cazonă
    Plouă biblic, cum nu a mai fost
    Ploaie de la Noe pomenită.
    Când ies santinelele din post
    De rugină-i arma înflorită.

    Cei scăpați (alți Sim, Ham și Iafet)
    Sar gardul cazarmei spre bufet. (Constantin Marafet)
    » mai multe citate despre marafet...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro